BLOG

noiembrie 27, 2020

Lansarea oficială online a volumului PAINGUL ORB

CENTRUL CULTURAL REDUTA BRAȘOV EDITURA ARANIA propun Vineri, 11 decembrie 2020, ora 19 Lansarea oficială online a volumului de sonete PAINGUL ORB Recital al autorului, singur […]
august 19, 2020

EU și PAINGUL ORB – serial – episodul 1

  PAINGUL ORB așa se numește cartea mea care a apărut deja. Despre mine și PAINGUL ORB vă voi vorbi în mai multe episoade “Ieșit târziu […]

“Ieșit târziu la streșini de pădure”
Iată un vers din sonetele pe care le scriu încrâncenat de ani buni, de care-mi amintesc mereu în ultima vreme. Aceasta pentru că mi-am început traseul extrem de târziu pentru cineva care vrea să îmbrățișeze o carieră literară. Primele semne au venit pe la 50 de ani. Nu înseamnă că până atunci m-am complăcut într-o dulce amorțire. Ca filolog și ca om înzestrat și cu darul interpretării, am condus sectorul teatru de la o Casă de cultură, am jucat în multe spectacole, am obținut peste 20 de premii naționale de interpretare, de regie, de scenariu dramatic, am realizat actiuni culturale deosebite, am fost profesor și redactor la Radioul Național timp de peste 20 de ani. Dar a venit un moment în viață când am înțeles că toate acestea se consumă și se pierd imediat după căderea cortinei sau după încheierea evenimentului. Târziu mi-am dat seama că trebuie să las niște semne mai durabile ale trecerii mele prin această lume.
Atunci a încolțit ideea că trebuie să scriu și a început sarabanda cărților. În fiecare an câte una, 15 cărți în tot atâția ani, dintre ele șapte volume de sonete, adică ceea ce am sesizat că se potrivește cel mai bine cu structura mea interioară, o antologie a lor, intrarea în Uniunea Scriitorilor, un premiu al uniunii pentru una dintre cărțile mele și Premiul European NUX la Târgul Internațional de Carte de la Milano, acolo unde am fost singurul poet din lume chemat și premiat.
Și am mai înțeles ceva în parcursul acesta de o energie peste limite care m-a cuprins: că sunt singurul poet român care poate ridica poezia la rang de spectacol. În acel moment a început o altă sarabandă, a construirii de spectacole de poezie, din sonetele mele. Spectacole de o oră, cu idee, cu mișcare, cu implicarea spectatorilor, cu tot materialul reținut în minte și nu citit. Adică ceea ce se numește PERFORMANCE POETRY, concept rar pe la noi și chiar la nivel planetar. Ceva ce nu se poate face citind inexpresiv dintr-o carte, ci adunând și fructificând darurile primite de SUS (dacă le-ai primit). Din acel moment mi-am dat seama că pot face ceva mai mult decât să aștept recunoașterea prin comentarii și analize ale “specialiștilor” (care, de altfel, nici nu se înghesuiau să o facă). Poezia mea poate să ajungă direct la spectatorii/cititori, fără intermediari. Am considerat banale întotdeauna lansările de carte care se practică pe la noi. Adică inevitabila masă de prezidiu în spatele căreia stau câteva persoane care vorbesc, pe rând, despre carte, promovându-se, în fapt, pe ei înșiși. Static și banal. Mai rău este că apare mereu întrebarea: bun, e lansarea unui volum de versuri, sunt vorbe despre poezie, dar poezia unde e? Cum să o citească, să și-o dorească cititorii, dacă nu o aud și nu pot realiza dacă li se potrivește, dacă merită efortul achiziționării cărții? Încercând să schimb lucrurile, să ies din platitudinea în care ne-am complăcut dintotdeauna, lansările mele de carte înseamnă spectacole de poezie, fără niciun intermediar. Spectatorii/cititori aud și văd. Ei decid singuri, în cunoștință de cauză, dacă le place.
Iar avalanșa de proiecte nu s-a oprit aici. Spectacolele mele de poezie au plecat, de câțiva ani, prin lume, oriunde sunt comunități românești, oriunde mai există dorul de a auzi vorbă românească. Așa am ajuns si la Munchen și la Milano și la Torino și la Roma și la Edinburgh, dar, mai ales, am avut curajul să zbor dincolo de ocean, în SUA și Canada, țară cât un continent pe care am bătut-o în lung și în lat, trecând prin cele mai importante metropole, de la Pacific la Atlantic. Un turneu realizat de unul singur, fără sprijinul vreunuia dintre organismele culturale românești la care am apelat, dar unde am găsit întotdeauna ușile zăvorâte.
Ei, dragilor, și a venit anul 2020.
Subsemnatul, Adrian Munteanu, vă spune că acesta este anul meu. A apărut cea mai importantă carte din tot ce am izbutit până acum. O consider cartea vieții mele, a carierei mele scriitoricești. Ceea ce știu sigur și afirm – lăsând la o parte modestia păguboasă – este că prin această carte adaug o treaptă în istoria sonetului românesc și am convingerea că nu numai a lui.
Vă invit să bvedeți lansarea online a acestei cărți, spectacolul pe care l-am realizat cu această ocazie. O manieră de a te prezenta în fața cititorilor cu toate atributele unicității. Apoi vă puteți achiziționa cartea, în format tipărit, virtual (ebook) sau audiobook. Sau toate trei împreună, cu o importantă reducere.! Cartea este un obiect grafic și tipografic de excepție, așa cum trebuie să arate o carte unică!
Cu drag de la
ADRIAN MUNTEANU